Tabăra în Elvetia 2017

Este al 10-lea an de când organizăm tabere, de tineri și de familii, împreună cu frații din Izbânda București. După ce am fost prin multe și frumoase locații din Austria, anul acesta ne-am hotărât să împlinim o dorință mai veche de a ajunge în călătoria noastră către cer și în Elveția.

Prin harul Domnului am fost primiți în Schloss Credo, locație a fundației Purtătorii de Făclie, din Wilderswil. Un orășel situat la doi kilometri de Interlaken, statiune care, după cum îi spune și numele, este situată între două lacuri: Brienz și Thun, și care este situata undeva în centrul tării, la poalele munților Jungfrau (Fecioa- ra) – 4158m, Mönch (Călugărul) – 4099 m și Eiger – 3970m.

Împreună cu 60 de tineri din România și Austria, am ajuns acolo pe 26 august după masă și încă de la început am fost întâmpinați de o atmosferă creștină, directorul și personalul fiind creștini, apoi peste

tot erau versete, tablouri cu mesaj creștin și reviste creștine. Iar sala de conferință semăna mai mult a Sală de Adunare.

Frumusețea de afară și căldura din interior ne-au ajutat să ne simțim într-adevar mai aproape de cer. Sufletele ne-au fost zidite și hrănite de mesajele fratelui Eliezer Măceșaru prin subiectul abordat: Disciplinele Spirituale.

Am văzut mai întâi ce sunt disciplinele spirituale: rânduieli lăsate de Dumnezeu, care practicate în mod consecvent, ne ajută la maturizarea noastră spirituală. Scopul lor nu este să ne îngrădească libertatea în Cristos ci de a ne asemăna cu Cristos, de a fi evlavioși. 1 Timotei 4:7b (NTR): “Disciplinează-te în ce privește evlavia!”

Apoi am vorbit despre beneficii ale disciplinei spirituale: împlinesc așteptarea lui Dumnezeu de la noi; aduc adevărata libertate a credinciosului; aduce bucurie credinciosului și ajută la sfințirea noastră. Pe urmă am abordat perseverența în practicarea dis- ciplinelor spirituale și, în final, am văzut care sunt aceste discipline (rugăciunea, postul, închinarea, legătura frățească, masa Domnului, învățătura, dărnicia, propovăduirea, slujirea și solitudinea) și cum le putem practica.

Alături de studiu am avut și timpul de închinare prin cântare și rugăciune. După care continuam părtășia în excursii, minunându-ne de creația lui Dumnezeu.

Dintre drumețiile făcute amintesc Giesswasserfall (după o plimbare de-a lungul lacului Brienz am ajuns la o cascada care cobora în mai multe trepte), apoi Insenfluh, unde am urcat până la 2000m. Ne- am „odihnit” vizitând și câteva orașe Interlaken, Berna, Thun. Ne- am bucurat să urcăm din frumoasa statiune Grindelwald până aproape de vârful Jungfrau, la Kleine Scheidegg. Dar pentru mine cel mai impresionante au fost cascadele Lauterbrunnen (sau “Valea cascadelor”) cu 72 de cascade (unde l-am întrebat pe un padurar dacă mai e mult până la cascadă și el m-a întrebat până la care din ele) și cheile din Rosenlaui.

Seara, după cină, se juca volei, jocuri de masă și se cânta.

Cele șapte zile au trecut însă foarte repede. Între timp s-a schimbat și anotimpul, din vară în toamnă, de la peste 30 grade la 3 grade, de la soarele care te ardea la ploi reci și chiar zăpada.

Sâmbăta pe 2 septembrie am pornit din nou spre casă, pe drum bucurându-ne încă o dată de măreața creație a lui Dumnezeu.

Îi suntem recunoscători, și îi mulțumim din toată inima lui Dumnezeu pentru că ne-am putut bucura într-un loc binecuvântat de El, împreună cu sfinții Lui.

D.P.